Interview

Interviu cu Wolfgang Draaf, din 1984 angajat al Bundesfachgruppe Schwertransporte und Kranarbeiten e. V. , care din 2015 este și director general.

 Domnule Draaf, vă rog să ne oferiți o scurtă estimare a situației branșei de transporturi agabaritice din Germania în anul 2017.

Analizând cifrele, putem spune ca a fost un an bun în domeniul transporturilor agabaritice. Pe baza bunei dezvoltări conjuncturale și în anul 2017 a crescut numărul transporturilor.  În special sunt de remarcat comenzile în domeniul instalațiilor eoliene și logistica betoanelor. De altfel este o branșă  în continua dezvoltare și astfel ies in evidență societăți care dețin noi nișe.

Parcă este loc de un “dar” aici, corect?

Chiar de un „dar“ foarte mare. Tot mai multe transporturi agabaritice înseamnă în același timp mai multe proceduri pentru obținerea autorizaților. Ne așteptăm, de fapt, ca procesele să se modifice pentru a face fata mai bine numărul mare de comenzi. Dar o dezvoltare în acest sens nu poate fi anticipată în acest moment.

Perioadele de procesare devin mai lungi și aduc cu sine consecințe care trebuie luate în serios de către toate părțile implicate. Cel care încarcă așteaptă temporar cu marfa și nu poate să respecte termenele de livrare stabilite, la transportator, camioanele staționează în parcare inutil fără autorizații, iar la client sunt puse în pericol termenele de finalizare.

Prevederile noi care au fost aplicate de la jumătatea anului nu reprezintă un ajutor pentru soluționarea problemei. Per total întrega procedură de obținere a autorizațiilor este învechită și prea complicată. Noi avem nevoie de un IT modern și în același timp de mai mulți angajați în departamentele instituților. Legislația pentru procedurile administrative solicită proceduri îndelungate.

Ce așteptări aveți de la anul următor ?

O prognoză pentru anul viitor nu este ușor de oferit. Multe depind, de exemplu, de dezvoltarea continuă a energiei eoliene – o branșă importantă pentru membrii noștri. Există și alti factori, de exemplu decizii politice, pe care nu le putem influența. În trecut societățile investeau mulți bani în parcurile auto și echipamente speciale pentru transportul componentelor.

Mai mult, pe lângă obstacolele în format scris, menționate anterior, mai există și vechea problemă a infrastructurii. Pe străzi și poduri învechite trebuie luate în considerare rute mai lungi. Modificări de traseu stabilite din scurt, care influențează din nou procedurile de obținere a autorizațiilor. Federația a reacționat și a pus la dispoziție mijloace financiare pentru reabilitare. Dar în acest punct trebuie să fim realiști și nu putem să ne bazăm pe o infrastructură consolidată înainte de 2035. Până atunci trebuie să avem în vedere trasee ocolitoare care necesită bani.

Considerați că este necesară și implicarea branșei societăților de transporturi agabaritice?

Per total putem afirma: societățile acționează minunat pentru a îndeplini provocările prezente. Fie că vorbim despre dezvoltarea și utilizarea de echipament nou sau de reacția față de internaționalizarea crescătoare a activității. Și la digitalizarea proceselor, care sunt importante pentru comunicarea cu autoritățile si clientii, cele mai multe societăți se încadrează în plan.

Singurul reproș, dacă îl pot numi așa, pe care îl pot face, este prezența retrasă a branșei. Ar trebui să ne prezentăm mai siguri pe noi, pentru a ne face auziți. Finalmente reprezentăm liantul între producție și implementarea proiectelor importante și a celor de infrastructură. Începând de la transportul structurilor de beton pentru un pod până la transformatoare uriașe pentru centrale